|
Împistritul ouãlor de Pasti (îndeletnicire de origine hutulã) este un mestesug de mare rafinament, care necesitã talent, pricepere si sensibilitate.
În timp ce mâinile împodobesc cu migalã ouãle special pregãtite pentru a fi închistrite, condeierele au explicat faptul cã astãzi fiecare asezare si-a dezvoltat si pãstreazã motive si culori specifice. Se poate spune de unde vine condeierul dupã felul în care îsi închistreste ouãle. Este asemeni unei amprente specifice si unice în acelaºi timp, a fiecãrei localitãti sau zone în parte. De ex., la Breaza, culorile traditionale sunt negru, galben, rosu si verde; la Pojorâta si Câmpulung Moldovenesc sunt specifice ouãle încondeiate cu penita; pe Valea Moldovitei (Vatra Moldovitei, Moldovita, Frumosu) întâlnim ouãle închistrite pe fond dominant rosu.
Pentru obtinerea ouãlor închistrite se foloseste tehnica pãstrãrii succesive a culorii de fond si a utilizãrii bãilor de culoare. În acest scop se utilizeazã cearã de albine, mai multe culori obþinute din plante si o unealtã simplã - chisita: un betisor din brad, cu o tijã de alamã, foarte finã, cu care se aplicã ceara.
Pe oul spãlat (acum golit de continut), sub ochi nostri sunt desenate cu cearã caldã liniile ce trebuie sã rãmânã albe si apoi se scufundã în baia de culoare deschisã, de exemplu galben. Dupã care se traseazã noi linii, care în final vor rãmâne galbene, si se introduce oul în baia de culoare rosie. „Crutarea fondului" se repetã de atâtea ori, câte culori va avea oul în final. Ultima baie este cea de culoare neagrã, care va "creiona" motivele si simbolurile traditionale.
Altãdatã închistrirea ouãlor era o îndeletnicire exclusiv femininã si se desfãsura cu începere de la mijlocul Postului Mare sau în Sãptãmâna Mare, numitã si Sãptãmâna Patimilor. Astãzi, închistrirea ouãlor a devenit o micã industrie artizanalã, datoritã faptului cã acestea, prin frumuseþea lor, au devenit suveniruri emblematice pentru întreaga regiune si fac faima acestor þinuturi. |
