Dezvoltarea durabilă şi conservarea biodiversităţii din Masivul Rarău-Giumalău

finanţat de Programul GEF de granturi mici (GEF SGP)

Scopului proiectului:

Conservarea biodiversităţii din rezervaţia Rarău-Giumalău prin participarea la contribuirea implementării reţelei Natura2000 şi dezvoltarea durabilă a comunităţii din Municipiul Câmpulung Moldovenesc situată în jurul rezervaţiilor

Domeniul de bază SGP:

Conservarea biodiversităţii

Datele de începere şi încheiere a proiectului:

Iunie  2005 – aprilie 2006

Localizare: Municipiul Câmpulung Moldovenesc, Judeţul Suceava Masivul Rarău-Giumalău

Municipiul Câmpulung Moldovenesc se situează în depresiunea cu acelaşi nume de pe cursul mijlociu al râului Moldova, această depresiune fiind un compartiment al ariei de joasă înălţime care taie Carpaţii Orientali dintr-o margine în alta. Aspectul de câmp lung şi neted este atât de frapant şi contrastant în raport cu ramele muntoase, încât a determinat însuşi numele aşezării iar apelativul a fost preluat de literatura ştiinţifică.

Câmpulung Moldovenesc se înscrie în aria turistică din nordul Moldovei, a treia pe ţară, după zona Braşovului şi Valea Prahovei, cf. HG 1122/2002 pentru aprobarea condiţiilor şi a procedurii de atestare a staţiunilor turistice.

Zona turistică orasului Câmpulung Moldovenesc cuprinde o parte a Obcinelor Bucovinei cu un relief mijlociu (Măgura –1180m, Tomnatec – 1302m), culmi alungite şi domoale, care străjuiesc Valea Moldovei spre Vest şi spre Nord, peste care se ridică, spre Sud şi Sud-Est Giumalăul (1836m) şi Rarăul (1653m). Valea Moldovei coboară la 650m.

Zona se impune prin mulţimea şi perfecta lor armonizare în peisaj a obiectelor naturale, arhitectonice, istorice, etnografice, folclorice şi muzeistice. Aceste locuri au atras atenţia din vechime atât autohtonilor cât şi străinilor, dar ca activitate turistică organizată se manifestă doar din a doua jumătate a secolului trecut. O bază materială precară, slaba dezvoltare a infrastructurii (şosele şi drumuri turistice în mod special foarte proaste ) şi mai ales un dezinteres total în popularizarea comorilor naturale istorice şi spirituale ale neamului românesc, au făcut ca turismul să progreseze foarte lent, să înregistreze chiar un regres în ultimul deceniu.

Datorită elementelor importante în aceste zonă având valoare peisagistică cu specii protejate de Convenţiile de la Bonn şi Berna, Directivele „Pasări” şi „Habitate” ale UE au fost declarate 9 rezervaţii.

Obiectivele proiectului :

1. Să completeze baza de date cu datele de interes pentru reţeaua Natura2000 cu speciile de: păsări, floră, insecte, peşti, chiroptere, conform Directivei Păsări şi Directive Habitate din Masivul Rarău-Giumalău, necesare  completării fişei standard organizând o tabără timp de 7 luni;

2. Să încurajeze comunităţile locale în dezvoltarea turismului ecologic din jurul rezervaţiilor organizând 4 cursuri pentru operatorii in turism, marcând 50 de km de trasee ecoturistice şi construind un adăpost pentru cai, care prin utilizarea durabilă a resurselor să le aducă beneficii şi să contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor din rezervaţii;

3. Să promoveze împreună cu comunităţile locale valorile naturale, culturale şi tradiţionale pentru a creşte valoarea zonei şi rezervaţiilor realizând un reportaj din cadrul diferitelor manifestări culturale şi tradiţionale, un buletin iinformativ şi un site pe o perioadă de 10 luni;

Partenerii proiectului :

·      Fundaţia de Speologie “Club Speo Bucovina”,  Judeţul Suceava

·        Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava

·        Fundaţia “Baltagul” din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, Judeţul Suceava

·        Fundaţia “Centrul de Cercetare şi Învăţământ în Turism” din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, Judeţul Suceava

·        SALVAMONT din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, Judeţul Suceava

·        Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Judeţul Suceava

·        Televiziunea Română Iaşi

ACTIVITATEA 1.2. Tabăra de cercetare – Completarea bazei de date cu inventarul speciilor de interes pentru reţeaua NATURA2000 din zona Rarău – Giumalău

 Tabăra de cercetare şi-a propus investigarea biodiversităţii pe domeniile: avifaună, chiroptere, insecte, plante şi  peşti, în masivul Rarău – Giumalău.

Conform directivelor de la Bruxelles, în vederea completării fişei pentru propuneri de arii Natura2000, baza de date trebuie să fie după anul 2000. Întrucât nu există în prezent o bază de date sistematică privind domeniile menţionate anterior, am urmărit o investigare privind biodiversitatea zonei şi inventarierea cât mai completă a speciilor de interes comunitar.

În cadrul Taberei de cercetare au participat specialişti, respectiv doctoranzi de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iaşi. Ei au fost însoţiţi de voluntari, care sunt studenţi la Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava şi fac parte din cadrul Fundaţiei de Speologie Bucovina - Suceava şi liceeni din Câmpulung Moldovenesc ce fac parte din cadrul Fundaţiei “Baltagul” – Câmpulung Moldovenesc. Au fost împărţiţi în şase grupe de lucru unde fiecare specialist a coordonat un grup propriu de investigare a terenului şi colectare a datelor.

În vederea realizării acestei etape a proiectului, au fost achiziţionate instrumente de lucru specifice, necesare pentru colectarea exemplarelor în vederea determinării, dar şi pentru localizarea ariei de răspândire a fiecărei specii în parte. S-a realizat apoi  un instructaj pentru ca şi voluntarii să poată folosi corect aceste instrumente.

Tabăra de cercetare s-a desfăşurat începând cu sfârşitul lunii iulie şi până în luna octombrie 2005, astfel:

·        o tabără de lucru în luna iulie, în care volumul datelor culese nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor noastre datorită timpului ploios, care a făcut ca majoritatea speciilor de interes să fie greu sau imposibil de detectat;

·        patru tabere de lucru în luna august, pe parcursul cărora s-au colectat informaţii şi exemplare pentru toate cele 5 domenii;

·        patru tabere de lucru în luna septembrie, pe parcursul cărora s-au adunat date legate de două dintre grupele de interes, şi anume: păsări şi lilieci;

·        trei tabere de lucru în luna octombrie, care au recoltat informaţii legate de cele două domenii - lilieci şi păsări.

             Tabăra de cercetare s-a concentrat pe Masivul Rarău – Giumalău, care începe pentru Rarău la baza muntelui, în zona Câmpulung Moldovenesc – oraş, altitudinea 800m, până în zona de munte, la altitudinea de 1651m. Iar pentru Giumalău, din Vatra Dornei de la altitudinea de 1000 m până la 1860m pentru Vf. Giumalău. Suprafaţa acoperită de cercetările noastre este de 375 kmp. Masivul Rarău - Giumalău este traversat  de bazinele hidrografice Bistriţa şi Moldova.

Pentru recoltarea datelor relevante pentru acest proiect legate de grupa peşti, s-a efectuat pescuit ştiinţific în staţiile: Crucea-Cojoci, Căzăneşti-Iacobeni pe râul Bistriţa, şi Pojorâta-Vama-Frasin-Suha pe râul Moldova.

Cazarea participanţilor la “Tabăra de cercetare Rarău-Giumalău” s-a făcut la Cabana Pastorală Rarău – pentru cercetările efectuate în Rarău, şi la diferite pensiuni turistice pentru studiile efectuate în zona Giumalău.

Grupa care s-a ocupat de evaluarea chiropterelor şi-a desfăşurat activitatea în principal pe perioada nopţii. Este important de menţionat faptul că în U.E. toate speciile de lilieci sunt protejate. Dacă în majoritatea ţărilor vest-europene, chiropterele sunt din ce în ce mai periclitate, în România populaţiile de lilieci sunt încă bine reprezentate. Toate speciile de lilieci semnalate în Rarău , se regăsesc în Anexa 3 a Directivei Habitate, patru dintre ele fiind şi în Anexa 2.  Principala metodă de colectare şi determinare a liliecilor a fost cu ajutorul plasei ornitologice, de 10m lungime, amplasată la gura Peşterii Liliecilor din masivul Rarău. Liliecii capturaţi au fost determinaţi, măsuraţi, deparazitaţi, după care au fost eliberaţi. Plasa a fost amplasată de la ora 20 până la ora 2 a.m.; au fost capturate aproximativ 100 de exemplare, aparţinând unui număr de 9 specii de lilieci. Voluntarii au fost necesari în acest context pentru verificarea capturilor pe timpul nopţii şi pentru eliberarea liliecilor după determinare. În nopţile reci, fără capturi, când uneori era ceaţă şi plasa era umedă, s-au efectuat observaţii cu ajutorul detectorului de ultrasunete – acesta fiind un alt instrument de lucru. O parte din aceste observaţii au fost înregistrate cu ajutorul minidiscului şi vor fi analizate ulterior. Au fost determinate astfel 8 specii de lilieci. Informaţiile din teren au scos în evidenţă faptul că în zona studiată sunt semnalate în total 14 specii de lilieci, ceea ce reprezintă aproape jumătate din speciile de lilieci prezente pe întreg teritoriul României. Datele arată prezenţa în masivul Rarău – Giumalău a 6 specii noi pentru zonă şi o specie nouă pentru zona Moldovei; o specie se află pe Lista-roşie a speciilor cele mai periclitate (Myotis myotis a dispărut în Marea Britanie şi este considerată specia cea mai periclitată); în Peştera Liliecilor două specii sunt dominante şi populează peştera şi pe perioada iernii.

Evaluarea avifaunei s-a efectuat de către o grupă de lucru care a efectuat doar o ieşire în teren, însă şi celelalte grupe de lucru au făcut observaţii în continuare.  Acest lucru este motivat de faptul că o apreciere exactă a efectivului avifaunistic se poate face numai prin colectarea datelor în toate cele patru anotimpuri. Mai multe deplasări în teren pe parcursul aceluiaşi anotimp nu ar fi adus informaţii noi – mai ales în timpul verii, când păsările stau ascunse în frunziş, astfel încât nu se pot face observaţii relevante. Informaţiile cele mai complete se pot obţine iarna – pentru speciile sedentare, sau primăvara, odată cu migraţia – când păsările îşi delimitează teritoriile prin cântec şi astfel masculii pot fi depistaţi uşor. De asemenea, chiar şi pe perioada verii, observarea păsărilor (ca şi a insectelor dealtfel) depinde foarte mult de vreme; Dacă nu este soare sau este o perioadă ploioasă, păsările se ascund. Totuşi, s-au identificat în zona analizată 46 de specii de păsări, dintre care 15 specii protejate de Directiva Păsări. Determinarea speciilor s-a făcut prin observaţii efectuate cu ajutorul binoclului sau pe baza cântecului.

Pentru evaluarea faunei piscicole din zonă s-a încheiat un contract de prestări – servicii cu Societatea Ecologică pentru Studierea şi Protecţia Florei şi Faunei Sălbatice “Aqua-Terra” Iaşi. Este singura societate din Moldova care se ocupă cu studiul faunei piscicole, are personal şi echipament specializat în acest domeniu, face parte din Coaliţia ONG pentru NATURA2000 . Tabăra de lucru pentru acest domeniu s-a desfăşurat în perioada 28-30 august 2005. Grupul de lucru a fost format din 4 specialişti din cadrul Societăţii Ecologice “Aqua-Terra” Iaşi şi un voluntar. Deplasarea pe teren s-a făcut cu un mijloc de transport, iar cazarea s-a făcut la diferite pensiuni turistice din zonă.             Pentru evaluarea faunei piscicole s-a folosit ca metodă de lucru electronarcoza, cu un aparat electric de pescuit, unic în ţară. Acest instrument este folosit în mod special pentru astfel de activităţi întrucât nu este periculos pentru peşti sau alte organisme acvatice. Peştii capturaţi au fost identificaţi, cântăriţi, măsuraţi şi eliberaţi în stare vie în habitatul lor natural. În cele 8 staţii au fost identificate 12 specii de peşti de dimensiuni variabile, în proporţii diferite.

Dintre nevertebrate au fost incluse în studiu doar insectele, deoarece pentru celelalte grupe de nevertebrate nu au participat la proiect specialişti, iar din grupul enorm al insectelor (numai în România se întâlnesc peste 20 de ordine, fiecare cu mai multe zeci de familii), ne-am ocupat în mod special de 4 ordine: Coleoptera, Orthoptera, Hymenoptera şi Lepidoptera (fluturi). Colectarea s-a făcut într-o perioadă relativ scurtă şi în acelaşi timp într-o perioadă extrem de nefavorabilă pentru că au fost prea multe precipitaţii şi prin definiţie insectele sunt specii termofile. Este îmbucurător faptul că s-a reuşit totuşi colectarea unui număr de specii. Pentru Ordinul Orthoptera s-a urmărit identificarea indivizilor din 2 familii, din cadrul cărora s-au determinat exemplare aparţinând unui număr de 18 de specii. Dintre acestea, o specie este inclusă în Anexa 2 (a Directivei Habitate), al cărei habitat trebuie protejat; masivul Rarău – Giumalău este unicul loc de unde s-a colectat o specie nouă pentru fauna ţării, o altă specie foarte rară, semnalată în România doar de două ori. Colectarea exemplarelor adulte din acest ordin s-a realizat prin capturare manuală, în urma observaţiilor din habitat, întrucât se hrănesc pe flori; pentru grupele de insecte foarte mici s-a recurs la colectarea cu ajutorul fileului entomologic. Dintre Lepidoptere, au fost identificate câteva specii, dar un inventar exact nu este încă finalizat. Prin comparaţie cu studiile efectuate în anii trecuţi şi regăsite în literatura de specialitate, s-a observat dispariţia în ultimii 4 ani a unei specii de fluturi ce a fost semnalată în urmă cu 40 de ani.  Analizând acest fapt, coordonatorul specialist a stabilit că explicaţia se găseşte în ciclul de dezvoltare a acestei specii. Studiile entomologice arată că omizile se hrănesc cu plante de Sedum, iar în urma investigaţiilor de teren se pare că această plantă este tot mai rară (distrusă datorită păşunatului). Odată cu distrugerea plantei, nu mai este posibilă nici apariţia de indivizi adulţi. Din Ordinul Hymenoptera s-au identificat mai multe specii, dintre care 16 specii de furnici. Specia obişnuită, Formica rufa, este protejată în unele state europene, chiar dacă la noi este încă bine reprezentată. Colectarea insectelor de mici dimensiuni, şi în special a furnicilor se face cu ajutorul unui aspirator special; pot fi colectate şi manual, dar această tehnică nu se practică pentru că insectele pot fi strivite la manipulare. Pentru majoritatea speciilor de insecte s-a folosit însă colectarea manuală, dar şi cu fileul entomologic (metoda cea mai cunoscută şi utilizată), precum şi capcanele Barber. Materialul strâns este numai în parte determinat, întrucât majoritatea insectelor pot fi determinate doar pe baza analizei armăturii genetice – un proces de lungă durată ce se desfăşoară în laborator.

Plantele au fost studiate şi identificate de grupul de lucru prin observaţii în lunile iulie – octombrie. Până în prezent au fost identificaţi aproape 400 de taxoni; mai există material în laborator ce urmează să fie determinat, iar specialistul consideră că cifra finală se va apropia de 500 de taxoni. Dintre acestea, 6 specii se regăsesc în Anexa 2; 11 specii sunt endemice pentru Carpaţii României; 25 de specii de află în Lista - roşie a plantelor din România (majoritatea sunt rare); s-a identificat o specie nouă pentru Moldova şi o altă specie nouă pentru masivul Rarău. Arnica montană este bine reprezentată zona Rarău şi în fâneţele Todireşti (o altă rezervaţie). Există specii de plante semnalate în zonă, de către literatura de specialitate (ghiocelul, papucul doamnei etc.) care nu au fost deocamdată întâlnite, întrucât înfloresc primăvara. Perioada optimă pentru determinarea speciilor de plante este ce-a de înflorire, iar majoritatea speciilor înfloresc în lunile iulie – august. Pentru speciile care înfloresc primăvara se încearcă determinarea pe baza fructelor. Determinarea plantelor s-a făcut direct pe teren folosindu-se lupa de teren pentru a observa unele detalii, în laborator – cu ajutorul lupei binoculare; acolo unde a fost cazul  s-au folosit determinatoarele de specialitate. Specialistul a confruntat speciile recoltate cu cele aflate în ierbarul facultăţii, iar atunci când a fost cazul, s-a consultat cu profesori pentru identificarea corectă a speciilor de plante.

   Faţă de domeniile de interes stabilite în proiect, specialiştii au considerat că studiul herpetofaunei (amfibieni şi reptile) are relevanţă pentru regiunea studiată. Astfel că, grupele de lucru au efectuat observaţii în acest sens, ca o activitate ce vine în completarea atribuţiilor stabilite iniţial. Au fost identificate 2 specii de amfibieni ce se regăsesc în Anexa 2, dintre care o specie endemică pentru Munţii Carpaţi, şi 6 specii de amfibieni şi reptile cuprinse în Anexa 4.

Rezultatele obţinute până în prezent :

-         Au fost determinate astfel 8 specii de lilieci. Informaţiile din teren au scos în evidenţă faptul că în zona studiată sunt semnalate în total 14 specii de lilieci, ceea ce reprezintă jumătate din speciile de lilieci prezente pe întreg teritoriul României;

-         46 de specii de păsări, dintre care 15 specii din Anexele 2 şi 4 din Directivă.

-         La plante au fost determinate aproape 400 de taxoni. Dintre acestea 16 specii se regăsesc în Anexa 2; 11 specii sunt endemice pentru Carpaţii României; 25 de specii de află în Lista Roşie a plantelor din România (majoritatea sunt rare); s-a identificat o specie nouă pentru Moldova şi o altă specie nouă pentru Masivul Rarău;

LISTA SPECIALIŞTILOR care au participat la activitatea “Tabără de cercetare”

Grupul de lucru : lilieci, plante, păsări, insecte

Ifrim Irina – drd. Grup de lucru LILIECI

Asoltani Loredana - drd. Grup de lucru PLANTE

Asoltani Simona - drd. Grup de lucru PLANTE

Tudose Marinela - drd. Grup de lucru PLANTE

Popovici Maria - drd. Grup de lucru PLANTE

Ion Costin - drd. Grup de lucru PĂSĂRI

Ionescu Mihaela - drd. Grup de lucru PĂSĂRI

Fusu Lucian - drd. Grup de lucru INSECTE

Dascălu Magda - drd. Grup de lucru INSECTE

Moscaliuc Liviu - drd. Grup de lucru INSECTE

Iorgu Ionuţ - drd. Grup de lucru INSECTE

Grupul de lucru peşti – Societatea “AquaTerra” Iaşi

Davideanu Grigore  – cercetător

Davideanu Ana – cercetător

Popescu Irinel – drd.

Vornicu Bogdan – drd

LISTA VOLUNTARILOR DE LA FUNDAŢIA “Baltagul”

Gânscă Alex.

Murga Iulian

Niculescu Tudor

Coclici Alina

Horea Loredana

Ichim Vlad

Iacoban Ioana

Hreciuc Denisa

Baia Nicolae

Petcovici Alexandru

LISTA VOLUNTARILOR DE LA FUNDAŢIA de SPEOLOGIE Bucovina

Iacob Mircea

Orhei Ionuţ

Laura Done

Marţincu Iuliana

Miron Daniela

Muscă Adriana-Ioana

Muscă Adrian-Ioan

Râmbu Valentina

Echipamentul folosit pentru studiu :

Grupul de lucru  Peşti: Pescuitul s-a efectuat prin electronarcoză, cu un aparat electric de pescuit, marca FEG 500, care produce curent continuu, ce nu este periculos pentru peşti şi alte organisme acvatice.

ACTIVITATEA 2.1. Curs pentru lucrătorii în turism

            Comunitatea din zona Rarău – Giumalău beneficiază de un fond natural extraordinar de frumos şi considerăm că este benefică încurajarea dezvoltării aici a unui turism ecologic în jurul Rezervaţiei şi educarea colectivităţii în sensul practicării unui turism civilizat. În acest sens, am organizat în parteneriat cu Centrul de Învăţământ şi Cercetare în Turism din Câmpulung Moldovenesc, în luna septembrie 2005, un schimb de experienţă intitulat “Care sunt aşteptările U.E. pentru operatorii în turism?”. În colaborare cu Facultatea de Inginerie a Mediului din cadrul Universităţii “Gh. Asachi” Iaşi, profesori universitari specialişti în eco-turism din Suedia, Finlanda şi Japonia au discutat cu agenţii de turism despre posibilitatea dezvoltării unui turism ecologic în zonă, şi în special despre turismul ecvestru ca o alternativă la turismul tradiţional, dată fiind infrastructura deficitară. Deja sunt foarte mulţi turişti care vin din Maramureş călare şi fac opriri la pensiunile din zonă, străbat traseele turistice amenajate.  De asemenea, s-a discutat şi problema eco-etichetării produselor tradiţionale; dacă acest lucru nu se face la timp, multe dintre reţete vor fi asimilate şi însuşite de alte regiuni. În general, se urmăreşte schimbarea mentalităţii în eco-turism şi încurajarea agenţilor de turism să-şi dezvolte şi să-şi continue activitatea. Prin specificul său, agro-turismul şi eco-turismul are impact asupra Rezervaţiei. Rolul agentului de turism (posesorului de pensiune) este să îndrume turistul, să-l însoţească pe traseele din rezervaţie şi să-l instruiască cum să se comporte. De aici şi utilitatea unor cursuri speciale pentru operatorii în turism.

Turismul ecvestru este în stare incipientă în zonă dar este o bună alternativă la turismul convenţional şi poate contribui la o scădere a presiunii asupra Rezervaţiei, prin orientarea turiştilor spre alte activităţi.

La curs s-au înscris 50 de persoane. Selecţia acestora s-a făcut după următoarele criterii:

  Cursanţii sunt rezidenţi ai zonei de interes pentru proiect: aria limitrofă Rezervaţiei Rarău – Giumalău;

Cursanţii sunt, în parte, agenţi de turism sau lucrători în turism care-şi desfăşoară activitatea în zona Rezervaţiei Rarău – Giumalău, în apropierea traseelor turistice ecvestre propuse prin acest proiect (pensiuni situate în localităţile: Pojorâta, Vama, Sadova, Suceviţa, Vatra Moldoviţei) şi care sunt interesaţi să dezvolte activităţi de turism ecvestru;

Cursanţii sunt,  în parte, cei care oferă plimbări şi excursii în împrejurimi, călare sau cu trăsura / căruţa, iar pe timp de iarnă - cu sania trasă de cai;

De asemenea, au fost eligibili pentru a participa la curs şi persoanele care dispun de un spaţiu adecvat şi iintenţionează să deschidă o pensiune turistică în zona de interes, în perioada imediat următoare.

Cursul pentru lucrătorii în turism a fost organizat pe următoarele module:

►    Calitatea şi managementul serviciilor pentru operatorii în turism care doresc să-şi introducă gospodăria în agro-turism;

►    Curs de ghizi turistici şi curs de turism ecvestru, cu un accent deosebit pe aprofundarea cunoştinţelor despre rezervaţiile din zonă;

►    Curs de bucătărie tradiţională bucovineană.

Pentru acest curs, ca dealtfel pentru toate cursurile organizate de Centru, lectorii au fost profesori din judeţul Suceava (Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Suceava) sau profesori universitari de la Bucureşti, care aparţin unor iinstituţii de învăţământ şi sunt autorizaţi de Centru.

Cursul de calitatea şi managementul serviciilor pentru operatorii în turism

În prezent, pensiunile turistice funcţionează numai pe bază de autorizaţie şi numai cu personal atestat, în funcţie de gradul de confort şi de calitatea serviciilor pe care le oferă.

O parte dintre participanţii la curs sunt proprietarii unor case tradiţionale bucovinene, cu etaj, cu 3-4 camere, unde lucrează mai multe rude – în prezent se poate considera că este o “afacere de familie”. În urma acestui curs în turism, absolvit în cadrul Centrului de Învăţământ şi Cercetare în Turism din Câmpulung Moldovenesc, oamenii din zonă îşi vor deschide o pensiune, finalizându-şi demersurile legale în acest sens, pe parcursul acestui an. Astfel că proprietarul pensiunii agro-turistice devine şi managerul care coordonează întreaga activitate. Utilitatea acestui curs vine în întâmpinarea exigenţelor ce se vor aplica în domeniu din anul 2006. Chiar şi pentru o pensiune de două margarete, proprietarul va trebui să aibă atestat de lucrător în pensiune agro-turistică, pentru a şti cum să se poarte cu un client, chiar dacă nu îi oferă şi mâncare. Nu se mai acceptă să se meargă doar pe legea bunului simţ.

Modulul de management al serviciilor în turism ecologic conţine noţiuni de organizare a turismului, noţiuni de cameristă, de igiena alimentaţiei, tehnologia alimentaţiei publice, de tehnologie hotelieră, de cum să prepare mâncarea pe care o oferă turistului, igienă publică, tehnologia şi managementul agenţiei turistice. În momentul de faţă, pensiunile de o margaretă şi două margarete funcţionează şi fără personal calificat, însă legislaţia va impune ca până în anul 2007 toate serviciile turistice să fie oferite numai de oameni pregătiţi şi atestaţi în acest scop.

Deja pensiunile de trei margarete sau mai mult, nu mai pot funcţiona decât dacă proprietarul are diplomă de lucrător – pensiune agro-turistică, dacă există personal angajat, şi în mod obligatoriu calificat, întrucât spaţiul, calitatea, serviciile şi confortul sunt mai ridicate şi în consecinţă şi fluxul de turişti este mai mare.

Cursul de ghizi şi cursul de turism ecvestru a accentuat asupra faptului că resursele turistice ale zonei îşi vor menţine gradul lor potenţial de atractivitate numai atât timp cât mediul înconjurător în care se circumscriu continuă să genereze interesul turistic, cu alte cuvinte vor continua să reprezinte o motivaţie a călătoriilor turistice. Este cunoscut faptul că printre motivaţiile turistice un loc însemnat îl deţine dorinţa de destindere, de odihnă activă într-un mediu ambiant agreabil, cu o natură nealterată, aer curat, apă, soare, zăpadă, linişte, privelişti reconfortante; extinderea orizontului de cultură, ruptura de cotidian etc. Aşteptările, motivaţiile amintite sunt caracteristice atât pentru turismul de vacanţă (cu sejur lung), cât şi pentru turismul de sfârşit de săptămână. Spre deosebire de turismul hotelier, agro-turismul este caracterizat de flexibilitate în satisfacerea exigenţelor deosebit de eterogene şi complexe, în majoritatea lor strict individualizate la nivelul fiecărui turist potenţial, şi în funcţie de natura serviciilor ce pot fi oferite.

În expunerile lor, lectorii au urmărit iniţierea cursanţilor în activităţi de promovare a ofertei turistice a zonei şi educarea operatorilor de turism – să vină în întâmpinarea dorinţelor acestora cu o ofertă turistică pe măsură, fără ca prin acest lucru să pericliteze mediul înconjurător. Interesul turistic poate fi menţinut în zonă tocmai prin valorificarea cadrului natural.

Dezvoltarea teritorială a turismului nu poate fi realizată decât în strânsă dependenţă cu mediul înconjurător în care se desfăşoară activitatea turistică. Ca atare, operatorii în turism se confruntă în permanenţă cu rezolvarea problemelor majore legate de apărarea şi păstrarea cât mai intactă a condiţiilor naturale şi a integrităţii mediului ambiant în zonele de interes turistic: conservarea, protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător în zonele lansate în circuitul turistic; amenajarea, exploatarea raţională şi conservarea mediului înconjurător, în concordanţă cu cerinţele viitoarelor fluxuri turistice care vor fi orientate spre noi spaţii de interes turistic; controlul efectelor activităţii turistice în vederea preîntâmpinării degradării mediului înconjurător şi a utilizării în cele mai bune condiţii a resurselor turistice. De aici responsabilitatea proprietarului de pensiune agro-turistică în educarea turistului.

În concluzie, turismul trebuie privit ca un factor al conservării mediului înconjurător, eforturile orientate spre aceste acţiuni de protejare a micromediului sau macromediului ambiant constituind, de fapt, o parte integrantă a preocupărilor de asigurare a competitivităţii ofertei turistice.

Iniţierea în activitatea de turism ecvestru a continuat cu prezentarea şi familiarizarea participanţilor cu traseele ecoturistice special amenajate în acest scop. De asemenea, cursanţii au identificat posibilităţile de dezvoltare în zonă a turismului ecvestru, prin: închirieri de cai şi ponei (pentru copii) cu ora, pentru plimbări scurte (în parcuri naturale, păduri etc.); închirieri de atelaje (şarete, trăsuri, sănii etc. cu sau fără vizitiu) pentru plimbări sau pentru circuite turistice; circuite (raiduri) călare pentru grupuri de turişti experimentaţi, cu parcurgerea unor distanţe mai mari, eventual spre zonele turistice învecinate.

Cursul de bucătărie tradiţională bucovineană a fost deosebit de util. Majoritatea pensiunilor au autorizaţie numai pentru cazare, dar oferă turiştilor şi mâncare, ceea ce este ilegal dacă nu au personal calificat care să asigure desfăşurarea acestei activităţi în întregime (de la personalul care spală vasele, prepară mâncarea, serveşte turistul, şi până la aranjarea şi decorarea estetică a mesei). Pensiunea ar trebui să aibă un restaurant cu toate activităţile pe care le implică o astfel de unitate.

            Participanţii la curs au dobândit noţiuni legate de recoltarea legumelor şi fructelor, şi prepararea dulceţurilor, a conservelor pentru perioada iernii, şi a ciupercilor în mod special (date fiind cazurile tot mai dese, semnalate în ultimii ani, de intoxicare cu ciuperci considerate până acum ca fiind comestibile), conform normelor europene, pentru a primi eticheta verde.

     În perioada 11.08 – 21.08.2005 echipa formată din reprezentantul Salvamont Câmpulung Moldovenesc (Raia Voicu) şi voluntarii de la Fundaţia “Baltagu” din Câmpulung Moldovensc (Niculescu Tudor, Murgu Iulian, Gânscă Alexandru), a identificat în teren, parcursul celor 5 trasee în Masivul Rarău–Giumalău (Sadova - Pojorâta – Giumalău - Rarău – Câmpulung Moldovenesc) ce urmează să fie folosite special pentru turismul ecvestru. De asemenea, au fost ridicate coordonatele traseelor cu GPS-ul.

Amplasarea plăcuţelor se vor face în luna primăvara anului 2006, deoarece la această altitudine (1400-1700m), iarna durează până cel puţin în luna aprilie.

Se va colabora cu Salvamont, care va amplasa aceste plăcuţe, împreună cu voluntari de la Fundaţia “Baltagu” din Câmpulung Moldovenesc.

ACTIVITATEA 2.3. Construirea unui adăpost pentru cai

În realizarea acestei activităţi avem sprijinul şi deschiderea administraţiei  locale din municipiul Câmpulung Moldovenesc. Terenul pe care ne-am propus să construim acest adăpost se află în proprietatea Primăriei municipiului Câmpulung Moldovenesc, şi ca atare am avut nevoie de o bază legală pentru ridicarea construcţiei. Hotărârea Consiliului Local a avut în vedere ca investiţia gândită de noi să nu strice echilibrul zonei.

La începutul lunii septembrie s-a mers în teren cu Primarul Municipiului Câmpulung Moldovenesc, reprezentantul Fundaţiei “Baltagul” – Cornel Lupescu şi Adrian Done, Tatiana Done de la Fundaţia de Speologie “Club Speo Bucovina”, unde s-a identificat terenul pentru construcţie.

Locaţia a fost stabilită în Rarău la 1 km aerian de Pietre Doamnei, 1km aerian de Cabana “Zimbru” (la o distanţă de 20 de minute), şi la 5 minute de Cabana Pastorală.

În urma şedinţei Consiliului Local al Primăriei Municipiului Câmpulung Moldovenesc s-a  obţinut prin Hotărârea Consiliului Local pentru construcţia “Adăpost pentru cai” în Rarău. Prin această Hotărâre, Primăria Câmpulung Moldovenesc va contribui la această construcţie cu 40 mc de lemn de gater, din pădurea proprie.

Pe data de 4 octombrie, Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc a pus la dispoziţie un buldozer, un şofer şi combustibil, care împreună cu reprezentatul de la SALVAMONT- Raia Voicu, Fundaţia de Speologie Bucovina - Adrian Done, au urcat în Rarău şi au pregătit terenul pentru construcţie realizându-se de asemeni aproximativ 100 m de drum de acces pentru utilaje.

            Deoarece, în munţi iarna nu permite activităţi de construcţie, “Adăpostul pentru cai” va fi ridicat în primăvara anului 2006.

ACTIVITATEA 3.2. “Redescoperind valorile naturale, culturale şi tradiţionale” – reportaj realizat de Televiziunea Română Iaşi

Până în prezent TVR Iaşi a fost în zona Câmpulung Moldovenesc – oraş, Munţii Rarău şi Munţii Giumalău astfel:

-         În perioada 10 - 20 septembrie 2005 au fost înregistrate momentele Festivalului Internaţional de Folclor “Întâlniri bucovinene” desfăşurat în această perioadă în Municipiul Câmpulung Moldovenesc.

-         Cadrul natural deosebit al zonei a fost scos în evidenţă prin imagini ale celor mai relevante monumente naturale ale Rezervaţiei Rarău – Giumalău, printre care: Masivul Rarău, Piatra Şoimului, Peştera Liliecilor – declarată rezervaţie ştiinţifică datorită importanţei acesteia în studierea şi protejarea coloniei de lilieci.

-         Reportajul s-a axat mai apoi pe o prezentare a unei modalităţi, specifice în zonă, de îmbinare a activităţii turistice cu sportul, şi anume un concurs de alpinism – escaladă, desfăşurat la Pietrele Doamnei. Materialul cuprinde şi un interviu cu dl. Adrian Done de la Fundaţia de Speologie “Bucovina” din Suceava.

-         În perioada 25 – 30 noiembrie, echipa TVR Iaşi s-a deplasat în zona Munţilor Rarău-Giumalău pentru a filma cadre de toamnă;

-         În perioada 6 – 8 decembrie, 29 –31 decembrie, au fost filmate manifestările tradiţionale de iarnă din Câmpulung Moldovenesc - “Tradiţii de iarnă”.

-         În perioada 7 – 9 ianuarie şi 17 – 25 ianuarie, echipa TVR Iaşi a fost în Rarău pentru a surprinde cadre de iarnă din această zonă.

-         În perioada 10 – 12 februarie, echipa TVR Iaşi a fost la Câmpulung Moldovenesc pentru manifestarea “Serbările zăpezii”, manifestare aflată la ediţia a VIII-a.

În continuare, echipa TVR Iaşi şi-a propus să continue filmările participând la:

-         manifestările culturale din Câmpulung Moldovenesc – de exemplu: sărbătoarea de Paşti; dar şi la alte manifestări unde se va sublinia cultura şi tradiţiile din această zonă;

-         Cadrul natural va fi în continuare subliniat şi în perioada de primăvară .

ACTIVITATEA 3.4. “European Bat Night” şi “Festivalul Păsărilor”

În perioada august – octombrie 2005 Fundaţia de Speologie “Bucovina” a organizat o serie de activităţi prin care au fost marcate două evenimente europene: “European Bat Night” şi “Festivalul Păsărilor”.

§         Păsările şi liliecii – sunt specii migratoare de importanţă semnificativă la nivel global. Pentru a înţelege rolul şi importanţa lor faţă de om, faţă de mediu, pentru a putea fi protejate, în fiecare an în perioada august–octombrie, toate ţările din UE şi care vor adera la UE, organizează activităţi sub un titlu comun “European Bat Night” Iniţiativă a organismului european EUROBAT (protecţia Liliecilor la nivel European) şi “Festivalul Păsărilor” .

Impactul acestor manifestări asupra publicului-ţintă are o importanţă deosebită pe de o parte, pentru că ne oferă o imagine a eficienţei şi importanţei desfăşurării proiectului în zonă, iar pe de altă parte pentru că ne poate orienta în viitor spre alte acţiuni în zona Rezervaţiei Rarău – Giumalău.

Publicul-ţintă căruia ne-am adresat a fost format din turiştii prezenţi pe perioada de desfăşurare a activităţilor noastre în zona de interes, şi de asemenea, din elevii liceelor din oraşele: Câmpulung Moldovenesc, Suceava şi Vatra Dornei.

Ateliere pentru turişti

­        observarea şi determinarea speciilor de păsări din rezervaţiile Todirescu, Piatra Şoimului, Pietrele Doamnei

­        “să-i vedem, să-i auzim, să-i cunoaştem” – liliecii. Ascultarea şi determinarea speciilor cu bat detectorul. Vizită în peştera liliecilor – “cine sunt ei, cum trăiesc?”

­        Expoziţie foto la Cabana Pastorală şi Cabana Turistica Rarău –  “să cunoaştem şi să protejăm rezervaţiile din Masivul Rarău-Giumalău”

În perioada 26-28 august în Rarău s-a desfăşurat manifestarea cu caracter internaţional “European Bat Night” şi “Festivalul Păsărilor”. În această perioadă, păsările şi liliecii se pregătesc pentru timpul hibernar. Astfel păsările migrează în ţările calde, iar liliecii hibernează în adăposturile specifice – peşterile.

Începând din data de 20 august 2005 au fost amplasate afişele (afişe – standard Noaptea liliecilor) cu activităţile propuse (incluzând locul întâlnirii – Cabana Turistica Rarău, data şi ora) ce se vor derula în Rarău în această perioadă, la agenţiile de turism şi punctele de informare din Câmpulung Moldovenesc. Organizatorul acestor manifestări a fost Fundaţia de Speologie “Bucovina”, şi coordonat de dl. Adrian Done, Tatiana Done, Petrăreanu Florin.

Atelierele s-au organizat atât în timpul zilei,pentru păsări cât şi în timpul nopţii, pentru lilieci.

Turiştilor prezenţi la punctul de întâlnire, respectiv Cabana Turistica Rarău, li s-a explicat pe scurt activitatea în care urmau să fie implicaţi; doctoranzii din grupul de cercetare Păsări (Fusu Lucian, Irina Ifrim) au condus turiştii în Rezervaţiile Todirscu, Piatra Şoimului, Pietrele Doamnei, unde au observat, cu ajutorul binoclului păsările din această zonă.Au aflat  lucruri importante despre fiecare specie care există în această zonă, migraţie , hrană şi mod de viaţă.

Seara au fost conduşi la Peştera Liliecilor de către Adrian Done şi Irina Ifrim. Cu ajutorul detectorului (bat detector), turiştii “i-au auzit” pe lilieci, descoperind astfel cum îşi prind prada din zbor. De asemeni cu ajutorul batdetector-ului, a plasei care a fost amplasată la peşteră au văzut cum se determină speciile de lilieci, observând astfel diversitatea de specii din această zonă. . Din discuţiile cu ei, turiştii ne-au mărturisit că au aflat astfel lucruri surprinzătoare: “liliecii sunt mamifere foarte  mici, prea mici ca să ne facă rău”, “nu sunt vampiri pentru că se hrănesc cu insecte”, datorită sistemului de eco-locaţie, liliecii ştiu să se ferească de obstacole – “nu ne intră în păr”… “această peşteră am înţeles că oferă adăpost unei colonii de lilieci care apără pădurea din Rezervaţia Rarău”.

Un număr de aproximativ 150 de turişti au participat la atelierele organizate, conform proiectului, şi au vizitat expoziţia de fotografie “Să cunoaştem şi să protejăm rezervaţiile din Masivul Rarău”, găzduită de Cabana Turistica Rarău şi Cabana Pastorală din Rarău.

Părerile exprimate în caietul de impresii pus la dispoziţia turiştilor ne-au ajutat să ne conturăm o imagine a Rezervaţiei aşa cum o văd ei şi aşa cum s-ar dori să devină.

Turiştii apreciază Rezervaţia Rarău – Giumalău pentru faptul că este, în general, o zonă curată, lipsită de “poluare umană” – deşeuri. De asemenea, nu este o regiune vizitată intensiv, şi ca atare nu este un spaţiu cu aflux foarte mare de turişti (aglomerată) – lucru apreciat de cei care caută liniştea naturii.

Toţi turiştii care au vizitat expoziţia fotografică sau au participat la activităţile organizate ştiu că se găsesc într-o rezervaţie naturală, dar cunosc prea puţine despre monumentele naturii din acestă zonă. Unii turişti şi-au exprimat uimirea să afle că mai există în Masivul Rarău, pe lângă Pietrele Doamnei, şi Piatra Şoimului, Peştera Liliecilor etc. O lipsă semnalată foarte des în acest context este tocmai “vizibilitatea” redusă a Rezervaţiei Rarău – Giumalău cu toate bogăţiile sale şi posibilităţile reduse de a obţine  informaţii complexe despre această regiune.

Prin atelierele special organizate, unii turişti au avut ocazia să afle în premieră despre existenţa liliecilor în rezervaţie. S-a dovedit faptul că este aproape necunosctă prezenţa lor în zonă, ca şi rolul lor în natură şi plasarea printre speciile protejate în Europa. Demonstraţiile practice, acele “expediţii de căutare şi identificare a liliecilor” au avut un impact puternic asupra turiştilor – un “efect surpriză”. De asemenea, persoanele care au vizitat expoziţia fotografică au fost impresionate de perspectiva artistică inedită pe care au propus-o artiştii asupra peisajelor din Rezervaţia Rarău – Giumalău.

Cei mai mulţi turişti au declarat că expoziţia de fotografie şi prezentările organizate prin proiect le-au dat ideea unor noi drumeţii.  Şi-au mărturisit dorinţa de a explora mai profund şi alte zone sau monumente ale naturii din rezervaţie. Turiştii au fost incitaţi să descopere “pe viu” “colţurile de natură”, după ce le-au admirat mai întâi în imaginile artistice.

Concluzia care se poate formula în urma acestor activităţi este că s-a reuşit punerea în evidenţă a zonei, s-a creat un “eveniment” care a “informat şi impresionat”.

Seminarii organizate în licee din judeţul Suceava

În data de 21 septembrie şi 14 octombrie 2005 s-au organizat seminarii în liceele din trei mari oraşe din judeţ: Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Vatra Dornei. Acestea au avut drept finalitate aducerea în atenţia şi în dezbaterea pubicului-ţintă vizat – adolescenţii – probleme legate de potenţialul turistic al judeţului, de cunoaşterea rezervaţiilor naturale din zonă, noţiuni de protecţia mediului şi turism civilizat.

Realizarea unui sondaj de opinie pe bază de chestionar nu a fost posibilă întrucât nu am avut controlul asupra categoriilor de vârstă şi nici asupra numărului exact de elevi ce au participat la fiecare seminar în parte. Astfel încât nu am putut extrage variabilele independente necesare pentru construirea unui eşantion reprezentativ.

În consecinţă, am luat în considerare în evaluarea eficienţei seminariilor opiniile şi atitudinile elevilor exprimate pe parcursul discuţiilor şi a schimbului liber de idei care a caracterizat această activitate. Dealtfel, în pregătirea întâlnirilor cu adolescenţii s-a urmărit în mod expres ca modalitatea de interacţiune să fie informală, bazată pe vehicularea liberă de idei şi opinii – pentru a ne îndepărta cât mai mult de modelul clasic, rigid al “lecţiei şcolare” şi astfel să le captăm atenţia şi interesul. De aceea nu a existat o prezentare iniţială, făcută pe baza unui material scris. Seminariile nu şi-au propus să le “predea” elevilor informaţii şi cunoştinţe ci să-i implice într-o activitate plăcută, practică, dar şi incitantă.

Urmărind discuţiile care au avut loc, am observat că elevii au apreciat faptul că au fost aduse informaţii noi şi interesante despre rezervaţiile naturale aflate atât de aproape de ei şi care păreau să nu mai aibă secrete pentru participanţi.

Opiniile exprimate au arătat că există în judeţul Suceava regiuni pitoreşti puţin sau chiar de loc cunoscute de liceeni – poate şi ca o consecinţă a lipsei de interes a ariilor curriculare pentru aprofundarea cunoştinţelor despre mediul natural înconjurător pe zone geografice.

Dimpotrivă, sursele de informare în acest domeniu printre adolescenţi par a fi cele informale – INTERNET, grupul de prieteni, colegii de şcoală. Ei adună multe cunoştinţe prin drumeţiile şi excursiile pe care le fac în grup (colegi sau prieteni) sau mai rar cu familia. Din declaraţiile lor am observat că peisajele surprinzătoare sau ineditul unor rezervaţii impresionează la această vârstă mai profund decât datele seci din cărţi sau reviste.

Aşa cum ne-au mărturisit, activităţile practice sunt cele care trezesc interesul adolescenţilor şi-i impulsionează să se implice. În ultimii ani şcolile au participat la diferite programe sau proiecte ecologice prin intermediul cărora elevii au dobândit cunoştinţe de “comportament prietenos faţă de mediul înconjurător”. Dar chiar şi aşa, mulţi adolescenţi au recunoscut că, deşi le place să-şi petreacă timpul în natură, totuşi nu au deprinderi de turişti civilizaţi; au admis că, prin comportamentul lor agresează natura şi contribuie la distrugerea mediului – chiar dacă de multe ori involuntar.

De aceea consider că s-a dovedit utilă prezentarea şi discutarea unor noţiuni de protecţie a mediului şi de turism civilizat, accesibile publicului-ţintă.

Deşi seminariile au trezit interesul adolescenţilor cărora li s-au adresat şi s-a reuşit captarea atenţiei lor vizavi de problemele în discuţie, totuşi se simte nevoia unor cursuri special organizate pe aceste teme, pentru formarea în profunzime a adolescenţilor şi crearea unor deprinderi în sensul respectului faţă de mediul natural şi bogăţia sa în diversitate.