Acasa

Despre noi

Sport

Tehnicã

Diverse

Noutati

Amintirile unui radioamator - de la 5 ani la 70 de ani !

   Sunt YO8BBU, Doru, născut la 27 August 1954 în Burdujeni-Suceava. Sunt pasionat de radioamatorism, pasiune ce mi-a determinat ulterior și meseria de ofițer în telecomunicații speciale.

   Prima mea ispravă de “inginer electronist” a început pe la 5 ani, când ascultam la difuzorul de radioficare al bunicului emisiunea “Noapte bună, copii”. L-am intrebat unde stau copiii care vorbesc și cântã și mi-a spus că sunt înăuntru în difuzor, pe o scenă. Cu prima ocazie când am rămas singur, am luat cuțitul de bucătărie și am desfăcut capacul difuzorului să văd unde stau copiii. Dezamăgirea mea a fost mare căci în interior nu am găsit ce așteptam să văd. Am tăiat și membrana și ... nimic !! La un moment dat cuțitul s-a lipit de ceva rotund (magnetul) din interior, m-am speriat și am fugit de la locul faptei. Când a văzut bunicul dezastrul, l-a arătat tatei  care a fost obligat să-i cumpere unul nou, eu primind apostrofările de rigoare cu toate că mă simțeam nevinovat și mințit cu privire la copiii pe care nu i-am găsit în difuzor. Bineînțeles că bunicul i-a reproșat tatei că difuzorul pe care l-am “ operat”, în cutie de lemn și cu “limbă” la volum, mergea mult mai bine decât cel nou, cu cutie de plastic și cu buton rotund de volum!

   Am căzut la pace cu electronica și depanarea, am intrat la școală și am învățat să citesc. Am prins gustul cărților. Citeam orice îmi cădea în mână, de la cartea de bucate a mamei până la instrucțiunile de la mașina de cusut și cărțile tehnice ale lui tata, cu acționarea macazurilor și semnalizatoarele de la gara CFR, unde lucra. Întâmplător am dat peste o instrucțiune a unui telefon cu manivelă din dotarea CFR, care la acea vreme avea microfon cu cărbune și inductor, iar recepția se făcea cu o cască electromagnetică. Așa a început inițierea în comunicațiile cu fir.

   În clasa a III-a am făcut primul meu telefon, cu un prieten, vecin cu mine și care era mai avansat în “meserie”. Telefonul era construit într-o cutie de plastic, umplută până la refuz cu cărbune pisat și deasupra avea o folie de staniol de la batoanele de ciocolată. Un contact la fundul cutiei cu cărbune, unul la foița de staniol, doua sârme de cupru emailat, o baterie plată de 4,5V (ELBA Timisoara) era la mine, iar vecinul avea un dispozitiv identic. Strigam la cutia cu capac găurit și membrană de staniol și se auzea la corespondent. Acum nu mai știu dacă se auzea în cutie, la ureche, prin fir sau direct prin voce deoarece casa prietenului vecin era la câțiva zeci de metri Hi, Hi !!

   Sârma de legătură, fiind subțire, se rupea mereu. Am început să mă “documentez” și am aflat despre TFF (transmisii fără fir), adică transmisii radio. Eram în clasa a V-a când studiam primele emițătoare cu un tub, microfon cu cărbune sau cu transistor, ceva mai târziu. Rezultatul construcțiilor mele în acest domeniu nu au fost prea grozave, așa că am început să studiez la bibliotecă, cărți tehnice pentru copii, în clasele V-VIII din Burdujeni.

   La liceu, în clasa a IX-a am aflat că la Casa Pionierilor este un cerc de radio pe care l-am urmat câteva luni. Aici l-am cunoscut pe Ady Done (viitor YO8AZQ) care era pasionat de electronică și construcții radio. La acea vreme construise un receptor superheterodină cu 11 tuburi, de care era tare mândru și care pe mine m-a lăsat „cu gura căscată” Hi !

   De la Ady am aflat că urmează cursurile de radioamatori, la radioclubul județean Suceava, unde se învață și alfabetul Morse. Din octombrie 1970 și pânâ în martie 1971 am urmat și eu aceste cursuri, avându-l ca profesor pe Dem Dascălu, YO8DD, șeful Radioclubului YO8KGA. În această perioadă l-am cunoscut pe Coca Pavlic Alexandru (Coco), coleg cu Ady, care deja se antrena la cresterea vitezei de recepție în sala de curs, de la demisolul clubului situat pe strada Petru Rareș. Nu am să uit niciodată magnetofonul cât o valiză, care în loc de bandă de plastic, avea sârmă de oțel. În momentul în care se derula sârma înainte îi înapoi, aveai senzația că este un avion care decolează de pe masă. Eu învățam alfabetul Morse, iar Coco și Ady recepționau la 60-70 semne pe minut, fiind cu un an de pregătire înaintea mea. După examenul de emisie, Coco a primit indicativul YO8BAV și, în ultima perioadă de activitate, YO8SS. După multe antrenamente avea să devină un mare campion la telegrafie sală, obținând multe titluri și medalii, făcând cinste radioamatorismului românesc și celui care l-a instruit, YO8DD.

   După terminarea cursului de la radioclub, am primit indicativul de recepție YO8-8084/SV și m-am dedicat recepțiilor în CW și Fonie. Ascultam QTC-ul, care se transmitea duminica la ora 10, în AM, de către Andy, YO3AC, de la stația YO3KAA. Toate activitățile de început, le-am desfășurat la radioclubul “Asociației sportive  YO8KGO”, recent înființat și care avea sediul la liceul “Petru Rareș” unde eram elev. Aici am avut colegi de club pe Leonte Vasile, care mai târziu a devenit YO8BCE, Constantin (Titi) Harasim, YO8BDX, viitor prefect al judetului, Simioniuc Ovidiu, cu indicativ de receptor. Responsabilul stației era YO8ABT, Mily Dăscălescu. De la acesta mai păstrez, ca amintire, o carte pe care am folosit-o în întreaga mea activitate. Această carte este valabilă și acum, prin subiectele de electronică, analizate și descrise de autor, ing. Liviu Macoveanu. Cartea se numește: „Aparate de receptie și emisie de unde scurte și ultrascurte”, ediția 1958. (foto 3, 4, 5).

   Stația YO8KGO avea în dotare un emițător Lorenz cu 3 tuburi RL12P35 (unul în oscilator și două în etajul final) și lucra în CW. Recepția se făcea cu un receptor cu tuburi, tip Minerva. Antena era VS1AA, amplasată la înălțimea liceului Petru Rareș. La acest Club am făcut peste 500 de recepții în CW și în SSB. În anul 1973, la Iași, am obținut licența de radioamator clasa a III-a, indicativul YO8BBU, indicativ pe care îl folosesc și în prezent, după 51 de ani !!

   În această perioadă l-am cunoscut și pe YO8BDY, Râșcă Costel, din același cartier cu mine (Burdujeni), care activa la Casa Pionierilor și care a fost un deschizător de drumuri în activitatea de RGO (numită atunci vânătoare de vulpi), organizând primele concursuri “Cupa Bucovinei”. Am participat și eu la două din concursurile organizate la Cabana Adâncata: o dată ca concurent și a doua oară ca operator la vulpea 3, pe o stație RBM (de 1 W, modificată să lucreze în CW). Evenimentul este imortalizat într-o fotografie împreună cu câțiva colegi: Breabăn Candiano, YO8BNK, specialist în domeniul RGO, multiple titluri câștigate de-a lungul anilor, Costel Râșcă, YO8BDY, Ady, YO8AZQ, Titi, YO8BDX și ceilalți pe care nu îi mai știu după nume și indicativ. (foto 6).

   În perioada de pregătire la Radioclubul judetean, la statia YO8KGA și YO8KGT (pe atunci, stația clubului, cu clasa a III-a, pentru operatorii începători), i-am cunoscut pe YO8OP, Erast Lojewski, YO8FZ, Silviu, YO8AYP, ing Lehrer, YO8BDG, Ghita. M-a impresionat în mod deosebit YO8FZ, care avea multe legături în toate benzile, mai ales Dx-uri. De la YO8OP, Erast, am învățat calculul transformatoarelor de rețea și unele circuite electrice.

   Am început să construiesc receptoare O-V-1, 1-V-1, cu tuburi cumpărate de la club, de tip RV12P2000, redresoare cu 5T3, 5T4, EZ80 etc.  Prima mea stație industrială (militară A7-B) am primit-o de la YO8DD și funcționa în 28 MHz cu modulație de frecvență. Tot în această perioadă am cunoscut și alte stații care se mai aflau prin beciul radioclubului: A7-A, RBM , PP- 15W.

   Stația radioclubului avea un emițător militar de 1 kW cu tuburi, cu modulator cu 2 tuburi 6P3C, pentru lucru AM. La recepție se folosea un receptor R-250M. Manipularea la lucrul în telegrafie se făcea cu un manipulator “istoric” simplu, al lui Dem Dascalu. Manipulatorul era montat pe spatele sertarului de la un birou vechi. Mai târziu a apărut la club transceiverul FT 250 care era o mare noutate pentru mine și un mare vis. După obținerea autorizației în 1973 am construit primul emițător pe un șasiu de placaj, cu 2 tuburi: oscilator 6P15P și finalul cu EL500 în banda de 7 MHz. Recepția o făceam cu receptorul Mamaia, la care am adăugat un oscilator cu un tranzistor pe 456 kHz, adică un BFO pentru telegrafie. Antena era o sârmă de 40m între 2 copaci, coborârea cu sârmă lițată. Îmi amintesc că am avut ceva discuții cu tata cand am tăiat tocul de la geam cu cuțitul, ca să trec coborârea de la antenă (Hi!). Am lucrat câteva legături dintre care DX-ul cel mai îndepărtat a fost o stație din OE (Austria). Nu am fost prea mulțumit de realizare, dar pentru început a mers. Mi-am dorit o stație mai serioasă dar cum nu prea erau posibilități, am început să adun piese pentru un transceiver cu filtrul EMF-500, acțiune ce a durat aproape un an. În perioada următoare am continuat să mă antrenez la creșterea vitezei la recepția Morse, după benzi înregistrate de la club, după care se antrena și Coco, YO8BAV, reusind să recepționeze la 110 s/min.

   În februarie 1974 am fost încorporat ca militar în termen la o unitate din Fălticeni, la transmisiuni, probabil și în urma adeverinței de radioamator date de radioclub către CMJ Suceava.

   În unitatea de transmisiuni nu am participat la învățarea alfabetului Morse. După o verificare a cunoștiințelor, am intrat să lucrez operativ la stațiile radio, până la terminarea stagiului militar, în iunie 1975. Pe perioada stagiului militar am participat la concursul “Olimpiada Transmisioniștilor” la Morse, unde am obținut locul I pe trupele de Securitate, în August 1974. (foto7,8,9)

   Tot în perioada respectivă, Coca Pavlic, YO8BAV, încorporat la o unitate de transmisiuni, a luat locul I la același concurs, dar la MapN. La Suceava, nepoata lui YO8DD, Floarea Gemanaru, viitoare YO8BDD, a ocupat locul I la concursul de Morse organizat în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei, la categoria pionieri. Îmi aduc aminte că în ziarul local “Zori Noi” a apărut un interviu dat de dl. Dascalu, în care se aminteau rezultatele noastre și de care era tare mândru. În timpul unor discuții purtate de YO8DD la club, în prezența lui YO8OP și a altor radiamatori, la un pahar de “sliboviță” și un pachet de țigări “ Mărășești’’, acesta povestea multe amintiri, pe care le-a trăit în timpul celui de-al doilea Război Mondial, ca maistru militar la transmisiuni. În acea perioadă l-a cunoscut pe front pe Enciu Dumitru, care era sublocotenent de transmisiuni. Mai târziu Enciu Dumitru a ajuns general, Comandantul trupelor de transmisiuni, radioamator cu indicativul YO3ED și Președintele Federației Române de Radioamatorism iar Dem Dascălu, șeful Radioclubului județean Suceava. Legăturile de prietenie dintre cei doi camarazi erau foarte strânse.

   În Iunie 1975 am terminat armata și am dat examen pentru clasa a II-a, la Bacău, într-o sesiune extraordinară organizată la Radioclubul județean YO8KAN de către Murărescu Niki, șef de radioclub. De la Suceava a participat la examen și Leonte Vasile, pentru clasa a III-a. Comisia de examen era condusă de dna ing. Oprea de la Iași, foarte severă; nu admitea nici o derogare de la regulamentul examenului. La proba Morse am fost verificat de către Titi Ailincăi, YO8MI, care mai este activ și în prezent, la 87 de ani!

   În acea perioadă l-am cunoscut la clubul de la Suceava pe Vasile Anton (SK), YO8BDU, ulterior YO8NR, viitor șef al Radioclubului județean Suceava. În Octombrie 1975 am intrat la Școala Militară de Transmisiuni, Sibiu. Aici am activat în cadrul Cercului de radiorecepție, inființat în urma insistențelor elevului sergent Ungur Florian (viitor YO5BWQ) la eșaloanele superioare, la generalul Enciu Dumitru, care era Președintele FRR. La clubul înființat se făceau numai recepții, nu era aprobare pentru emisie. Eu eram singurul elev cu autorizație de emisie și de clasa a II-a. S-a făcut multă propagandă în jurul activităților de la Cercul de radiorecepție pe un panou, la intrarea în școală, fiind expuse multe QSL-uri primite, dintre care unele erau personale cu indicativul meu. În urma acestui fapt, în 1976, s-a aprobat o sesiune de examene cu o comisie de la Cluj, participând 27 de elevi și un ofițer. Toți au luat examenul și au primit indicativ de receptor iar după terminarea școlii au perseverat obtinând licența de emisie clasa a III-a, apoi au început activitatea în zonele țării unde au fost repartizați cu serviciul militar. Aceste activități au fost descrise parțial în Revista nr.7 din Aprilie 1976 a Școlii Militare de Transmisiuni Sibiu. (foto 10,11,12). Amintesc aici câteva indicative pe care le țin minte, elevi pregatiți în Școala Militară, anii 1975-1978: YO5BWQ  Ungur Florian, YO9BXE Ion Ghiteanu, YO6BZH Ștefan Bolgar, YO2CBQ Traian Cârjan, YO7CFD  Ion Dincã, YO7LGI Doru Haizman, YO9XC Ovidiu Burducea, YO9CXE   Paul Iordache.

   În anul 1977, după cutremur, am primit ordin de la Col. Bentan Romulus (Președintele Comisiei Județene de Radioamatorism Sibiu) să stau pe recepție (cu un receptor R-35T) în Rețeaua de Urgență constituită de radioamatori, să adun date din toată țara pentru a informa conducerea școlii despre situația existentă. Am fost foarte bucuros să-l aud în această rețea și pe YO8DD care relata că la Suceava nu sunt probleme grave față de alte zone din țară. În urma raportului dat Comandantului școlii, știrile pe care le-am aflat prin Rețeaua de Urgență au liniștit starea de spirit și de îngrijorarea care se manifesta în rândul elevilor cu rude în toată țara. Prin această acțiune, radioamatorii și-au spus cuvântul, aducându-și contribuția la bunul mers al lucrurilor.

   În urma evenimentelor din 1977 s-a conturat tot mai mult ridicarea restricțiilor și aprobarea lucrului în emisie în cadrul clubului de radio existent în școală. Cred că abia în 1982 s-a dat aprobarea și s-a inființat stația de club YO6KNW. Tot în această perioadă m-am pregătit și am luat examenul de arbitru la radioamatorism, categoriile B și C (foto 13).

   În August 1978 am absolvit școala, fiind avansat la gradul de locotenet și repartizat la o unitate din Pitești, unde am cunoscut câțiva mari radioamatori: Nelu Kuti, YO7AUS, care folosea bugul cu mâna stângă, Șerbănescu Ioan care au obținut rezultate remarcabile la Concursul de telegrafie sală “Cupa Dunarii” alături de YO8DD (locul II), YO4HW, Radu Bratu, Geo Câmpeanu YO9ASS etc. La Radioclubul din Pitești era șef Bucur Liviu, YO7FO, un mare telegrafist și un electronist de excepție.  La radioclubul de la Pitești, cu stația colectivă YO7KFA, am arbitrat câteva concursuri împreună cu Preoteasa Augustin, YO7AQF (foto 14).

   În anul 1980 m-am mutat cu serviciul la Suceava, revenind cu activitatea de radioamator din nou la YO8KGA, unde m-am format și instruit. Pentru o perioadă scurtă de timp am avut activități la Caransebeș. La Radioclubul Cercului Militar, YO2KJW, l-am întâlnit pe radioamatorul sucevean YO2CJX, Virgil, ofițer de transmisiuni. Virgil este văr cu Mircea Bădăluță, YO8BDL (SK), un bun prieten al meu, mare electronist, constructor și depanator de stații de orice tip. Am scris și un articol despre YO8BDL (SK) pentru Revista “Radiocomunicații și Radioamatorism”, care nu a mai fost publicat din cauza faptului că această revistă nu a mai apărut.

   În toți acești ani ca ofițer, cadru activ în diverse structuri ale Statului, activitatea mea de radioamator, și în special legăturile cu radioamatori străini, nu a fost privită de anumite organe cu prea mare entuziasm, fiind tot timpul cu ochii pe mine. Conform legislației în vigoare, nu puteau să-mi interzică să practic acest sport dar mi s-a “recomandat” să o las mai moale, în special cu legăturile cu străinătatea. Având o carieră de urmat, am încercat o cale de mijloc, în funcție de situația impusă. Astfel din 1978 până prin 1993, activitatea mea s-a limitat la recepții (receptor Lafayette), construcții electronice diverse, antrenament la telegrafie, activități la radioclubul județean. După decesul lui Dem Dascălu, conducerea a fost preluată de Dincă Viorel, YO8BDV, apoi Aurel Ungureanu, YO8ER, Adrian Zait, YO8OW, Vasile Anton, YO8NR și, în prezent, Bogdan Rotaru, YO8XBA. După 1993 lucrurile s-au mai schimbat și am început să lucrez în emisie cu A-412 cu final tranzistorizat. Apoi a urmat primul transceiver industrial “Luci”, cu converter pentru toate benzile de US, prefinal cu QQE06/40, final cu 2 x GI7B (homemade) și antena Inverted Vee. În această perioadă am folosit pentru confirmarea legăturilor următoarele tipuri de QSL-uri (foto 16,17,18,19). Când pretențiile au crescut, am cumpărat din California, cu ajutorul lui Peco, YO8TU și a lui Radu Bratu, YO4HW, un transceiver FT 990 cu care am început să fac “Legături adevărate”, cu o antenă Delta Loop, dipol, Inverted Vee și un Yagi cu 3 elemente pentru 28 MHz.

   A urmat TS 2000, cu microfon Heill cumpărat din Arizona, USA, cu care am făcut legături în toată lumea. Din 2008, lucrez cu TS 950SDX - 150W, transceiverul meu de suflet de care nu vreau să mă despart, o antenă Hexbeam 6 benzi, Verticală pentru 7 MHz, Carolina Windom pe 3,5 si 7 Mhz, Bazooka 10 MHz, antena L pentru 1,8 și 3,5 MHz, verticală 14 MHz și un Dipol inclinat pentru 10 și 28 MHz. Pentru lucrul în fonie SSB folosesc un procesor de voce tip UR6QW (Ucraina) și un amplificator final UX-800 cu GU74 (1 kW).

   Pentru legăturile în FT8 și FT4 folosesc o stație Icom 706 MK II G, cu antenna tuner și U5 Link. Pentru lucrul în portabil, în UUS, folosesc un Handy de 5 W tip TH-7E Kenwwod. (foto 20,21). În dotarea mea mai există și o antenă Quad cu 2 elemente, 5 benzi, de producție italiană, firma PKV (astăzi desființată) care nu a fost montată din lipsa unui pilon. Poate mai târziu o va folosi fiul meu Paul, YO8SSU sau nepoții mei, poate viitori radioamatori, care vor duce tradiția și indicativul meu în timp, greu de prevăzut Hi !!!

   Am lucrat mult pe repetoarele care au fost și altele care mai există, dar în prezent (2024) traficul este foarte redus. Traficul radio care se făcea în US, benzile de 3,5 și 7 MHz, acum 35-40 de ani, nu se compară cu cel prezent, care te face să simți că îți pierzi timpul sau să te indispui dacă asculți ce se comentează în bandă. Acum prefer benzile de sus, fiind maxim solar deci propagare. Lucrez la DX dar nu lucrez în concursuri, mai ales cele organizate de FRR (din care m-am retras căci nu-mi reprezintă interesele). O singură dată am lucrat în concursul “Cupa Transmisioniștilor” 2001, am luat locul II la categoria A (foto 22), locul III fiind ocupat tot de un sucevean transmisionist, YO2CJX, Virgil. În Aprilie 1995 am obținut la Iași autorizația de clasa a I-a. Examenul l-am dat țmpreună cu YO8AZQ, YO8SS, YO8BDW iar pentru clasa a-II-a a dat examen și fiul meu Paul, YO8SSU, dar și mulți alții pe care nu îi mai țin minte.

   Nu am colecție de diplome deosebite sau titluri cucerite, nici măcar membru al YO DX Club-ului, cu toate că, până în prezent, am lucrat 285 entități DXCC. Tot ce am realizat s-a făcut numai cu mijloace și cu forțe proprii, din locația mea, fără sprijin din exterior și pentru acest lucru sunt foarte mândru. În ultimii 10 ani am instalat și experimentat foarte multe antene care mi-au adus mari satisfacții. Fiind un radiotelegrafist convins, elev a lui YO8DD care a avut o mare influență și în viața mea, chiar în alegerea profesiei pe care am practicat-o, am urmărit în timp evoluția radiotelegrafiștilor de la YO8KGA. “Veteranii” YO8SS, YO8DOH și generația tânără în frunte cu Alexandru, YO8TTT, Bogdan, YO8XBA, Miruna, YO8XAM și mulți alți campioni ce au fost instruiți și pregătiți pentru concursuri de către cel care a fost Vasile Anton, YO8NR (SK).

   Rezultatele s-au concretizat în zecile de medalii de aur și argint, recorduri europene și mondiale obținute de acești sportivi. Îmi doresc din tot sufletul ca această tradiție să continue la YO8KGA. De Vasile, YO8NR, mă leagă o prietenie puternică și îndelungată, de peste 50 de ani. În anul 2022, la implinirea a 75 de ani de viață, i-am făcut o urătură, ca semn al prețuirii și stimei mele față de întreaga sa activitate desfășuratã. Anul 2023 a demarat cu 2 expediții DX așteptate de lumea radioamatorilor: Crozet și Bouvet, fapt pe care l-am ilustrat într-o satiră intitulată: „Visul Dx-men-ilor 2023” .

   În activitatea mea la clubul YO8KGA, între anii 1970-2024, am colaborat cu foarte mulți radioamatori de care îmi amintesc cu drag, față de care îmi cer scuze dacă, vreodată, cu voie sau fără voie, i-am supărat cu ceva. Astfel:

   Amintire veșnică pentru radioamatorii (SK) care nu mai sunt printre noi:

• YO8DD - Dumitru (Dem) Dascălu;  
• 4X4BS - Barak Shalom (a fost Presedintele Organizatiei Radioamatorilor din Israel, bun amic cu YO8DD, a locuit în Botoșani unde a pus bazele unui radiclub, YO8KGL);
• YO8OP - Erast Lojewski;
• YO8AYP - Adolf Lehrer (emigrat în Germania);
• YO8ABT - Mili Dascalescu;
• YO8ER - Aurel Ungureanu;
• YO8BAV (YO8SS) - Coca Pavlic Alexandru (Coco);
• YO8BDA - Nistor Lucescu;
• YO8BDF - Mugurel Vasile;
• YO8NR - Vasile Anton;
• YO8BDT - Nelu Ciobanu;
• YO8BD - Mircea Bădăluță;
• YO8BDY - Costel Râșcă;
• YO8BNK - Breabăn Candiano
• YO8BNM (YO8TU) - Cornel Petreanu (Peco);
• YO8RAA - Mircea Popel;
• YO8DHC - Gigi Smocot.

Multă sănătate și putere de muncă pentru cei ramași pe baricade (Hi!!):

   YO8FZ Silviu Mara, YO8AZQ  Adrian Done (Ady), YO8BBU Doru, YO8BCE Vasile, YO8BDV Viorel Dinca, YO8BDH Buliga, YO8BDQ Stelică Mihuță,  YO8BND Costel Andrișan, YO8BDX Titi, YO8BDW Milan, YO8DAR  Vasile, YO8DOH Fane Mancaș,  YO8CJX Virgil, YO8CGR   Eugen, YO8CLN Ghiță, YO8RFK Vasile, YO8TTT Sasha, YO8XBA Bogdan, YO8TRS (8TK) Silviu,  YO8RAA Mircea, YO8RAG George, YO8RDU Ghiță Simioniuc, YO8ROP Sorin Iurea, YO8SSX (8OW) Adi Zait, YO8SXX Radu, YO8SST Tatiana Done, YO8SSB Lucian, YO8SSD Gabi, YO8SKY Cornel, YO8SSU Paul, YO8OE Relu Țăruș, YO8TLC Cezar, YO8SBQ Gică și mulți alții.

   Probabil că mai sunt unii de o parte și alta, dar nu pot să-i mai țin minte pe toti când scriu aceste rânduri, vârsta începe sã-și spună cuvântul. Sunt foarte mulți radioamatori tineri valorosi pe care îi știu din vedere sau din traficul radio US sau UUS, ședințe la radioclub, dar nu le-am reținut indicativele. În ultimii 10 ani m-am îndepărtat de activitațile curente de la club din cauza unor probleme de sănătate.

   Sper ca radioamatorii tineri să învețe din experiența celor care au fost deschizători de drumuri în acest domeniu și să ducă mai departe tradiția în această pasiune. Din evenimentele derulate în ultimii ani, din rezultatele pe care le-au obținut sportivii noștri, am speranța că suntem pe drumul cel bun. Pentru reușită este nevoie de pasiune, perseverență, dăruire și foarte multă muncă. Îmi cer scuze dacă s-au strecurat neconcordanțe sau omisiuni în relatarea evenimentelor dar așa mi le-am amintit în această perioadă a vieții mele.

   Succes tuturor radioamatorilor!!   1 Iulie 2024    YO8BBU, Doru

(vor urma fotografiile - N.R.)