|
In cadrul unei statii de radioamator, ponderea principala trebuie sa o aiba antenele si performanta receptorului. In QRP, un plus de tehnicitate si rabdare din partea operatorului ar putea compensa puterile mici de emisie. Urmaresc de multe decenii polemica dintre pasionatii QRP-ului si cei al QRO-ului: din fericire, in radioamatorism e loc si pentru unii si pentru altii. As dori sa subliniez totusi importanta antenei in cazul unui buget de putere modest. In cazul lui YO4JNX cu dipolul la etajul 10, la 30-35m de coaxial RG-58 de calitate indoielnica, pierderile 14-28MHz pot ajunge cu usurinta la 3dB (50% din putere). Un balun 1:1 executat pe un material inadecvat frecventei de lucru si bobinat neingrijit, poate introduce si el pierderi de cateva procente sau mai mult, pierderi greu perceptibile/masurabile cu aparatura obisnuita. Asa ca sa nu ne bucuram ca am reusit sa facem un balun pe un miez din material neidentificabil care "merge" (ex. bare sau bastoane de ferita pentru unde medii). Metoda injectarii de semnal intr-un balun terminat pe o rezistenta neinductiva de 50 respectiv 200 Ohm si masurarea SWR-ului ne da o indicatie asupra corectitudinii raportului de transformare (ex.1:1 sau 1:4). Dar nu ne spune nimic asupra comportarii balunului pe sarcina reala cu reactante capacitive sau inductive mari prezente la multe antene.
Inca ceva: multi vorbesc de diverse antene si avanseaza eficiente mari de 70-90%. Trebuie constientizat ca exista mai multe feluri de eficienta. Eficienta electrica se refera la cat din energia emisa la bornele emitatorului ajunge la bornele antenei. Aceasta eficienta depinde de adaptare si pierderi de-a lungul intregului traseu, incluzand toate dispozitivele prezente (conectori, comutatoare de antene, SWR-metre, ATU-uri, coaxial etc.). Un ATU nu rezolva decat aparent problema adaptarii, reusind doar sa prezinte o sarcina de 50 Ohm transceiverului ca sa nu actioneze protectiile care reduc automat puterea de iesire. Dar pierderile raman si la ele se adauga cele de pe bobinele din tuner (cu cat mai subtirica e sarma bobinelor din ATU-uri, cu atat mai mari pierderile la SWR mare).
Foarte putini vorbesc de eficienta de radiatie, adica cat din puterea electrica care ajunge la bornele antenei este transferata in eter (puterea efectiv radiata). Nu vreau sa intru aici in detalii si explicatii teoretice, insa cei obisnuiti sa vorbeasca de eficiente electrice de 50-90% vor trebuie sa inteleaga ca prin contrast, eficienta de radiatie poate fi si de doar cateva procente, oricat de populare ar fi antenele respective.
Din pacate, mai exista o sursa majora de pierderi. Ma refer la o notiune pe care ma straduiesc sa o promoveez in multe din postarile mele. Este vorba de eficienta de radiatie pe directiile de interes. Degeaba avem o adaptare foarte buna si pierderi reduse pe traseul emitator antena; degeaba antena transfera majoritatea energiei in eter, daca aceasta energie nu este radiata si pe directiile utile (zone de interes radio), majoritatea energiei se risipeste.
Unul din cei mai importanti factori este unghiul de elevatie, adica unghiul/unghiurile sub care majoritatea energiei pleaca spre straturile ionizate spre a fi reflectate mai departe. Cu cat unghiul de elevatie este mai redus, cu atat mai departe se produce prima reflexie si reflexiile succesive ulterioare (vezi excelentele articole ale lui YO8CRZ si YO4BKM de pe radioamator.ro precum si cartea "Radiotehnica" a lui YO8CRZ). Unghiul de elevatie este conditionat in principal de inaltimea si tipul antenei si nu poate fi masurat ci doar calculat/simulat.
Este clar ca forma si unghiul lobului/lobilor de radiatie determina cat din energie merge spre zone foarte indepartate (unghiuri de elevatie de 3-20 de grade), zone indepartate (20-30 de grade), zone mediu apropiate (30-65 de grade) sau zone apropiate/locale (65-90 de grade, asa zisul NVIS).
Majoritatea antenelor uzuale filare (dipoli, InV Vee, LongWire, Delta Loop orizontal, RandomWire etc.) au unghiuri de elevatie mari. Trebuie inteles ca la fel ca in orice lant, veriga cea mai slaba determina rezistenta intregului lant. Deci, degeaba avem eficiente electrice si de radiatie ridicate daca eficienta de radiatie spre zonele de interes este foarte slaba. Este o explicatie evident simplificata, dar importanta pentru pasionatii de QRP care se lupta pentru fiecare fractiune de Watt. Nu sunt rare situatiile in care din 5W output din transceiver, doar cateva zeci sau sute de miliwatti ajung in directiile utile. Acelasi lucru este valabil si pentru cine crede ca emite 100W, dar doar cativa watt vor fi radiati util in cazul antenelor de slaba performanta. De aceea, cu tot efortul suplimentar necesar, maximizarea performantei de radiatie a antenei merita in general mai multa atentie.
O antena nu trebuie evaluata doar dupa cat de bun este SWR-ul ei. Acesta este important insa reprezinta doar o parte din ceea ce face o antena sa mearga bine sau macar rezonabil. De asemeni, o antena nu trebuie judecata si evaluata rapid doar dupa unele legaturi DX realizate intamplator ci dupa consistenta in timp a rezultatelor obtinute de-a lungul a 6-12 luni.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
|
