Rezervatii din Bucovina
 12 Apostoli
 Bila Lala
 Moara Dracului
 Tibau
 Piatra Buhei
 Tinovul Mare
 Todirescu
 Saru Dornei
 Ponoare
 Frumoasa
 Tinovul Lucina
 Crujana
 Rarau
 Slatioara
 Giumalau
 Rachitis
 Dragomirna
 Zamostea
 Zugreni
 Lucava
 Calimani
 Pin-Soim
 triasice
 Aptychus
 Calafindesti
 Liliecii
 Untitled
 Untitled
 Untitled
 Untitled
 Untitled
 Untitled
BuiltByNOF
 Rarau
Sigla UE cu text

Rezervatia Rarau - Pietrele Doamnei
 

 ·Localizare – Este in muntii Rarau iar accesul se poate pe trei directii: din Campulung, de-a lungul paraului Izvorul Alb, prin comuna Pojorata, (drum judetean nemodernizat) sau din localitatea Chiril, pe un drum ce urca pe langa Schitul Rarau.
    Desigur, un drumet mai poate urca dinspre codrul secular Slatioara si Todirescu pe un drum de creasta, sau dinspre Vatra Dornei, din Valea Colbului, de pe paraul Rusca; de asemenea, dinspre Valea Putnei peste creasta Giumalaului, drum mai putin accesibil, dar plin de pitoresc.
    Punctul cel mai inalt al Raraului este situat la o inaltime de 1651 m, Pietrele Doamnei la 1647 m, iar cabana turistica la 1538 m.
 ·  Statutul rezervatiei – rezervatie mixta
 ·  Suprafata 253,00 ha (marita la 970,5 ha, dupa HG 2151/2004)
 ·  Localitatea din care face parte - Municipiul Campulung Moldovenesc
 ·  In legea 5/2000 este la nr. 2.722
 ·  Importanta rezervatiei - Dintre endemismele carpatice aflate aici: micsandra salbatica (Erysimum wittmani subspecia wittmani), carbuni (Phyteuma wagneri, Phyteuma tetrametrum), gusa porumbelului (Silena nutans subspecia dubia), clopotel (Campanula carpatica), margareta (Chrysanthemum rotundifolium), caldarusa (Aquilegea nigricans), galbeneaua de munte (Ranunculus carpaticus), sor cu frate (Melampirum saxosum), cimbrisor (Thimus comosus), muscatul dracului (Scabiosa lucida subspecia barbata), coada soricelului (Achillea schuri), paius (Festuca carpatica), Dentaria glandulosa s.a. Pe tancuri si abrupturi calcaroase, creste floarea de colt (albumita, "floarea reginei") (Leontopodium alpinum) a carei culegere este interzisa, fiind declarata monument al naturii.
    Intreaga zona reprezinta calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine etc., elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului.
    Din punct de vedere peisagistic, dantela calcaroasa a acestor pietre se prezinta ca o piesa unica in Carpati, atragand ani de ani numerosi vizitatori.
    Pe teritoriul rezervatiei au fost remarcate in ultimii ani o serie de peste 30 pesteri de tractiune gravitationala, de mici dimensiuni, fara importanta turistica.
 ·  Masuri de protejare
 ·  Educatie ecologica – "Pentru aceasta – stiindu-se ca accesul autoturismelor in zona produce poluarea atmosferei, fapt ce grabeste degradarea stancilor si disparitia unor specii rare, ocrotite – se impune limitarea obligatorie a accesului masinilor pana in dreptul cabanei, a turistilor pe stanci precum si interzicerea degradarii peisajului prin implantarea diverselor panouri sau tablite in amintirea unor evenimente pe stancile Pietrelor Doamnei. Organele oficiale de turism trebuie sa inteleaga si sa ia masuri corespunzatoare privind ocrotirea rezervatiei in sensul celor de mai sus, intrucat consideram ca rolul cabanei este de a servi rezervatiei, facilitand accesul turistilor si nicidecum rezervatia nu poate fi subordonata cabanei. Printr-o buna colaborare intre organele ce raspund de rezervatie (n.n.) se va reusi pastrarea pentru un timp cat mai indelungat a acestor frumuseti naturale, stiindu-se ca stancile sunt supuse degradarii datorita si variatiilor mari de temperatura dintre iarna si vara, a ingheturilor, vanturilor, furtunilor etc. La acestea nu mai trebuie sa adaugam degradarile provocate de om." – Taras Seghedin