|
|
 |
|
|
|
|
Sondaj paleontologic în pestera nr.5 de pe Lelici
- notã preliminarã -
S-a încercat aducerea la luminã a unei zone foarte putin cercetate din punct de vedere speologic: zona bazinului râului Tibãu din judetul Suceava. Întrucât nu existã informatii paleontologice din zonã, vom încerca sã prelucrãm primar materialul recoltat, lãsând în seama specialistilor prelucrarea sa finalã.
Zona supusã atentiei a mai fost cercetatã din punct de vedere speologic în anii precedenti de cãtre membrii Fundatiei Speologice "Club Speo Bucovina" din Suceava, realizându-se doar harta cavitãtilor din zonã.
În prezenta notã, vã supunem atentiei un sondaj paleontologic ce a fost început în vara acestui an (2002).
Pestera nr.5 de pe Lelici se aflã la aproximativ 2 Km amonte de confluenta pârâului Lelici cu râul Tibãu, pe malul stâng. Are o lungime de aproximativ 200 m, este cvasi orizontalã si are un numãr de 6 intrãri, toate pe aceeasi parte a versantului. Datoritã accesibilitãtii, am gãsit urme de animale în multe zone ale pesterii. Din acelasi motiv, ne asteptãm ca sã gãsim urme care sã fi deranjat, oarecum, stratele. |
|
|
 |
|
|
|
|
Date privind sãpãtura:
Hotãrârea de a face acest sondaj a fost luatã dupã consultarea cu geologul Adrian Muraru si specialistii de la Muzeul Judetean Suceava.
Pozitia sondajului este la distantã de aproximativ 2 metri în interiorul pesterii, în intrarea numãrul 4. Dimensiunea sondajului este de 50 pe 50 cm. Punctul notat pe hartã cu "A" este la 12 cm deasupra solului, pe un colt de stâncã. Întrucât suprafata terenului era în pantã, stratul de suprafatã care a fost îndepãrtat a avut grosimea de aproximativ 14 cm spre interiorul pesterii si de numai 10 cm spre exterior. Pânã în prezent au fost sãpate douã nivele de câte 5 cm, al doilea nivel fiind aproape de terminarea prelucrãrii primare. La sãpãturi au mai participat si alti colegi de la club: Laura Done, Mircea Iacob, Monica Exner.
Dupã spãlarea materialului prin tifon, oasele si fragmentele osoase au fost tratate cu acid acetic, deoarece erau acoperite cu un strat subtire calcaros, care nu permitea observarea culorii naturale.
În cele douã straturi nu s-au gãsit fragmente osoase sau de altã naturã, de dimensiuni mari, care ar fi trebuit marcate pe planul sãpãturii.
Dupã terminarea lucrãrilor, sãpãtura a fost acoperitã cu o folie de plastic si apoi partial umplutã cu material din zonã. Desi între sãparea celor douã straturi s-au scurs aproximativ 2 luni, nu s-au observat urme de deranjare a sãpãturii. |
|
|
|
 |
|
|
|
Date privind materialul colectat:
Primul strat a cuprins un numãr de aproximativ 200-300 oase si fragmente osoase, în special de micro mamifere. Au fost separate si analizate mai intens un numãr de 20 dinti diferiti de rozãtoare si un dinte de liliac. O parte au fost fotografiate si mãrite. Au mai fost detectate fragmente de melci, un canin de carnivor mic, fragmente nedeterminabile.
Al doilea strat a cuprins un numãr mai mare de dinti, atât de rozãtoare cât si de liliac (5 dinti întregi). Materialul din acest strat este încã în prelucrare primarã. De remarcat este un incisiv de liliac aproape transparent.
Concluzii
Având în vedere faptul cã în zonã nu s-au fãcut nici un fel de cercetãri paleontologice, încã nu ne putem pronunta asupra potentialelor descoperiri viitoare. Cercetãrile vor fi continuate, atât cât ne va permite substratul si fãrã a deranja zonele adiacente. În functie de rezultatele ce vor iesi la luminã si în urma consultãrilor cu specialistii de la ISER, vom face planuri de viitor privind alte sãpãturi în aceeasi pesterã. Materialele prelevate sunt în momentul de fatã în grija .Club Speo Bucovina. si pot fi puse la dispozitia specialistilor paleontologi din tarã, pentru studiu.
Bibliografie:
1. Travaux de l.Institut de Speleologie .Emil Racovitã. . tomurile VII, VIII, IX, XV, XVI, XVII, XVIII, XX, XXI, XXII, XXIV, XXV, XXVIII
2. Suportul de curs al ªcolii de Speo-paleontologie, editia 2002
Câteva exemple de dinti din sondaj; foto: Adrian Done |
|
