Giumalau

CODRUL SECULAR GIUMALĂU

Tipul rezervaţiei: rezervaţie forestieră


		Localizare: Situată în zona pădurilor de molid, în etajul boreal al Carpaţilor Orientali, pe versantul nord-vestic al Masivului Giumalău, în bazinul hidrografic superior al Moldovei, pe valea pârâului Putna Mare.

	Încadrare teritorială: Comuna Pojorâta

	Suprafaţa protejată: suprafata rezervatiei Codrul Secular Giumalau este de 309,5 ha.

		Categoria: Clasificare UICN – Categoria IV (rezervaţie naturală gestionată pentru habitat)

Actul de declarare: HCM nr 284/1941; Legea 5/2000 la nr. 2.723

Rezervaţia este inclusă în reţeua europeană de arii protejate Natura2000, făcând parte din ROSCI0212 Rarău – Giumalău.

Caracterizare şi importanţă:

Rezervaţia este situată la altitudinea de 1.230 – 1.680 m pe pante de 15^o – 25^o. Piscurile care domină zona sunt: Sapele (1.427 m), Ciungi (1.521 m), Stegele (1.630 m) şi Giumalău (1.857 m) cel mai înalt vârf din Bucovina

Este o pădure pură de molid (Picea abies), cu exemplare seculare şi o bogată floră erbacee.

Rezervaţia este importanta permitind, prin monitorizare, urmărirea în timp a evolutiei padurii fără influenţe antropice.


Istoricul...

...acestei rezervaţii este strâns legat de istoricul rezervaţiei Slătioara, unde prin intervenţia botanistulu Mihail Guşuleac din Cernăuţi şi a lui Marin Oracea, fondatorul silviculturii româneşti, a dus la crearea acestei rezervaţii în anul 1941 cu statut de protecţie totală.

Condiţii geologice şi geomorfologice:

Originea masivului Giumalău este cristalino-mezozoică, fiind constituit dintr-un fundament cristalin şi o cuvertură sedimentară mezozoică, peste care s-au dezvoltat predominant soluri brune montane de pădure.

Elemente biologice:

Vegetaţia forestieră este dominată de molid, sporadic mai apare scoruşul (Sorbus aucuparia), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus) si altele.

Pătura erbacee este constituită de ferigi (Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Polypodium vulgare), calcea calului (Caltha palutris), clopoţei (Campanula patula, c.trachelium), tilişca (Circaea lutetiana), creţuşca (Filipendula ulmaria), pufuliţă (Epilobium montanum), afin (Vaccinium myrtillus), merişor (Vaccinium vitis-idaea) si altele.

În zona subalpină predomină ienupărul (Juniperus comunis varietatea intermedia) şi jnepănul (Pinus mugo).

Dintre mamifere semnalăm prezenţa urmatoarelor specii: cerbul, mistreţul, ursul, lupul, vulpea, râsul, pisica sălbatică, jderul, veveriţa.

Avifauna cuprinde numeroase specii, dintre care cităm pe cele comune: cocoşul de munte (Tetrao urogallus), sitarul (Scolopax rusticola), şorecarul (Buteo buteo), uliul păsărar (Accipiter nisus), gaiţa (Garulus glandarius), coţofana (Pica pica), ciocănitoarea mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax) monument al naturii.