Slatioara

CODRUL SECULAR SLĂTIOARA

Tipul rezervaţiei: rezervaţie forestieră


	Localizare: situată în zona pădurilor de molid a Carpaţilor Orientali, pe versantul estic al Masivului Rarău la o altitudine cuprinsă între 790m şi 1353m, pe trei culmi mari paralele: Bâtca Neagră, Bâtca cu Plai şi Bâtca Lesei, separate prin văi adânci desprinse din Muntele Todirescu. Aici îşi strâng apele, pâraiele Văiuga, Valea lui Ion şi Valea Cergăului, dând naştere pârâului Slătioara, care la rândul lui se varsă în Suha şi apoi în Moldova.

	Încadrare teritorială: Satul Slătiora, Comuna Stulpicani.

	Suprafaţa protejată: 1064,20ha

	Categoria şi tipul rezervaţiei: Clasificare UICN – Categoria IV (rezervaţie naturală gestionată pentru habitat)

Actul de declarare: HCM nr 284/1941; Legea 5/2000 la nr. 2.723

Rezervaţia este inclusă în reţeua europeană de arii protejate Natura2000, făcând parte din SCI şi SPA Rarău-Giumalău

Caracterizare şi importanţă:

Arboretele virgine şi cvasvirgine de fag, brad şi molid din rezervaţia Codrul Secular Slătioara se caracterizează printr-o structură foarte complexă. Beneficiind de condiţii naturale foarte favorabile celor trei specii principale, procesul de regenerare este foarte activ şi se efectuează în strânsă legătură cu procesul de eliminare naturală.

Dacă liziera pădurii este alcătuită din trunchiuri înalte, dar totuşi tinere, pe măsură ce te îndepărtezi de calea bătătorită dai peste specimene care stau locului încă din perioada domniilor fanariote de acum aproape trei secole în Ţările Române. Astfel se pot întâlni arbori de circa 300 de ani, având o înălţime care depăşeşte 45 m şi un diametru de peste 1m.


Istoric

Deşi pare paradoxal, tocmai exploatările forestiere au fost responsabile de apariţia acestei rezervaţii naturale. În perioada 1920-1930, când pădurile erau administrate de Fondul Bisericesc Ortodox-Român din Bucovina, au fost tăiate aproape 7.200 de metri cubi de material lemnos. Mulţi arbori monumentali au fost doborâţi, iar cheia Lătoace a fost dinamitată.

In anul 1955, pădurea a fost reamenajată permiţând crearea de perimetre de protecţie absolută în care nu se pot executa nici un fel de exploatări.

Astfel, 1059,9 ha din cadrul rezervaţiei Codrul Secular Slătioara este zonă de protecţie integrală, care este destinată protecţiei ecosistemelor forestiere de limită altitudinală compuse din arborete de răşinoase şi amestecuri de fag cu răşinoase.

– 4,3 ha din cadrul rezervaţiei Codrul Secular Slătioara este zonă de dezvoltare durabila în care se permit activităţi de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

Chiar dacă peisajul oferit de cele mai înalte conifere din ţară îţi atrage prima dată privirea către cer, turiştii nu trebuie să omită şi rădăcinile arborilor, acoperite cu nu mai puţin de 451 de specii de muşchi, încă un record absolut pentru o rezervaţie din România.

Cercetările au scos în evidenţă, până în prezent cca. 900 specii de plante (!), dar cifra se va mări cu siguranţă în urma altor studii.