Ca înfăţişare seamănă mult  cu  specia Myotis myotis, dar are dimensiuni mai mici iar urechile  sunt ascuţite, pavilionul lor, aplecat fiind, nu depăşeşte mai mult de 5 mm vârful botului.

Această specie este întâlnită din Spania până în China. Spre nord se ridică până în Elveţia , Austria. Cehia, Slovacia, Crimeea şi Caucaz, iar spre sud până în nordul Africii, Maroc, Algeria, Tunisia şi apoi Israel, şi restul Asiei Mici.

În România a fost identificat în peste 20 de locuri. Această specie beneficiază de o mare labilitate ecologică. Vara se adăposteşte în peşteri calde, poduri ş.a

Iernează în peşteri în care temperatura nu coboară sub 0^oC.

Are un somn discontinuu aşa încât pe parcursul sezonului rece îşi poate schimba locul în cadrul aceluiaşi adăpost. Formează colonii mari care uneori pot număra mii de exemplare şi adesea împreună cu alte specii – colonii mixte.

Vara, părăsesc adăposturile de iarnă, dirijându-se către cartierele de vară, pentru naşterea şi creşterea puilor. (N.Valenciuc,1971)